Destinatie de vis

Dimineata isi face aparitia, razele soarelui ma impung precum niste ace de lumina indemnandu-ma sa ma trezesc. Nu am chef de nimic, as cloci pe vatra intreaga zi, insa nu pot fiindca telefonul suna insistent. Raspund molatic si fara chef de vorba... Erau parintii mei care vroiau sa ma anunte ca sotul meu  a lasat copilul la ei. Ma intreb ce i-o fi venit, dar nu stau prea mult sa-mi bat capul cu acest gand, nimic nu ma poate tulbura acum sau cel putin asa cred. Dupa ce ma dezmeticesc putin, observ un mesaj pe telefonul meu: AZI PORNIM IN AVENTURA! CURIOASA UNDE? PRIMUL INDICIU E PE MASA!



Simt cum emotiile imi inunda sufletul si nici nu mai pretind sa stiu de ce pe masa, cum as fii facut in mod normal, iar corpul meu isi gaseste toata energia sa porneasca cu elan in cautarea obiectului misterios. Ma grabesc intai catre masuta din living cu mult entuziasm, dar nici urma de vreun indiciu, asa ca ma duc la bucatarie unde gasesc pregatit micul dejun. Nu mai inteleg nimic, dar daca tot arata atat de apetisant, ma infrupt din el poftalnic. Mancarea mi se pare mai savuroasa ca niciodata fiindca a fost facuta din dragoste pentru mine si totusi nu pot sa ma nu ma intreb de ce m-a amagit  mentionand de un indiciu aflat pe masa. Imi arunc inconstient privirea in jos si sesizez ca servetelul pe care tocmai il folosisem avea un mesaj pe el:  SURPRIZA E LA USA SI TE ASTEAPTA!

Fug catre usa dorindu-mi cu ardoare sa aflu cat mai repede despre ce este vorba si vad o cutie rosie cu fundita pe care scrie VACANTA PERFECTA... O deschid cu nerabdare, punandu-mi o multime de intrebari, crezand ca interiorul ei imi va comunica tacit solutia, insa acesta imi dezvaluie un nou mister: un costum de baie superb insotit de un bilet: GHICI UNDE PLECAM MAINE?!

Numai gandul plecarii in vacanta alaturi de persoana iubita, vacanta neprevazuta si neplanificata imi provoaca o stare de beatitudine, aproape ca nici nu mai imi pasa unde merg atata timp cat sunt cu el si totusi intru in joc, punandu-mi la fel de multe intrebari cate isi pune un copil care vrea sa descopere lumea.

Un lucru e cert din moment ce primesc un costum de baie in martie, cu siguranta e vorba de un loc exotic. Imi pun 1001 intrebari: Sa fie Insula Cousine, Neker, Malvine, Palm Island, Caraibe sau Insula Testoaselor?

Analizez cu minutiozitate costumul de baie, fiindca el detine cu siguranta cheia misterului meu. Acesta are un farmec si o frumusete unica, in concluzie si destinatia ar trebui sa fie de vis. De cum am deschis cutia m-a invaluit intr-o minunata enigma, asadar locul trebuie sa fie misterios. Imprimeurile de pe slip ma duc cu gandul la perle... Nu se poate! Sa fie vorba de Perla Pacificului: Bora Bora? Oare bretelele care se unesc dupa gat sa sugereze un peisaj care iti taie rasuflarea, ce ofera iluzia optica ca se contopeste cu orizontul!?

Se stie ca Bora Bora vazuta de sus pare un tablou a carui frumusete este de neegalat pictat cu ajutorul unei palete de culori in toate nuantele de albastru, verde si galben... Albastru e si costumul meu, sa fie oare alt indiciu?

Sa fie chiar acest superb loc?

Deja ma vad intr-un hamac, la umbra palmierilor, pe o superba plaja exotica, cu nisip fin si apa turcoaz, cu cer senin si vegetatie de smarald.

Imi intrerupe visarea un alt mesaj: SPER CA AI GHICIT! IN 10 MINUTE  VIN SA IMPACHETAM!

Cu siguranta ca are falsa impresie ca nu mi-am dat seama si vrea sa ma surprinda aratandu-mi biletele, dar nu stie ca el va fi cel surprins. Imbrac costumul de baie si nu pot sa nu apreciez designul deosebit pe care-l are, atingerea fina cu care-mi rasfata trupul, zambesc fericita si-mi pun rapid planul in aplicare  neavand prea mult timp la dispozitie.

Usa se deschide, iar tot ce pot sa vad e privirea lui suprinsa la vederea mea pe un sezlong si cu o umbrela de soare tinand in brate un  bilet mare pe care scrie: ABIA ASTEPT SA MERG IN BORA BORA!