Inteligența artificială pune inteligența umană în repaus

    M-am trezit binedispusă, dar starea mea de spirit s-a schimbat când fiica mea adolescentă, Ioana, a intrat în bucătărie și a început să abordeze un subiect care acum este extrem de dezbătut pe toate rețelele de socializare.

-Ioana, îmi savuram cafeaua liniștită! Chiar nu înțelegi că nu sunt de acord cu ce spui tu acum?

-De ce mamă? Laura a publicat o mulțime de cărți create prin inteligența artificială pe amazon și a făcut o mulțime de bani...

-Cu cât vinde o astfel de carte?

-Doi euro, cred.

-Foarte bine, pentru că nici nu face mai mult. Mai puțin, poate... Dacă vrea să dea sfaturi de dezvoltare personală, să realizeze înainte de toate ceva în viață, să cunoască oameni de succes, să-și aștearnă în scris ce a asimiliat pe parcursul anilor și să publice o carte la o editură serioasă, cum ar fi Editura NICULESCU. Va merita mai mult atunci, iar sfaturile ei vor veni din suflet, pe baza propriilor trăiri, nu a unor algoritmi.

-Tu nu înțelegi progresul, ești demodată.

-Știi ce înțeleg? Înțeleg că prefer oamenii inteligenți, reali, într-o lume care din păcate devine superficială și preferă artificialitatea. Crezi că o carte scrisă cu ajutorul inteligenței artificiale ar fi capabilă să-mi stârnească emoții? De câte ori m-ai surprins plângând atunci când citeam sau când râdeam cu poftă răsfoind paginile unei cărți? Crezi că niște parametrii ar putea să mă facă să nu las cartea din mână așa cum o fac scriitorii reali? Îți răspund tot eu: NU!

-Ai dreptate și tu, dar încearcă să vezi și părțile pozitive...

-Și care ar fi acelea? Creativitatea umană nu și-ar pierde sensul? Ce va urma dacă AI-ul va fi apt să scrie? Va înlocui scriitorii? Sau dacă o să compună muzică? Care va mai fi rolul compozitorilor? Până și pictorii sunt în pericol, pentru că vor crea în curând opere de artă, iar noi vom deveni sclavii tehnologiei, în loc să ne folosim de ea ca un instrument pentru dezvoltare.

-Adevărații scriitori vor scrie în continuare, mami, dar se pot ajuta când sunt în pană de idei de inteligența artificială, iar de la o idee generată poate le vor veni mai multe idei pe care le vor scrie așa cum spui tu, în funcție de propriile sentimente, trăiri. În plus, tu ai fost mereu fană a cărților fizice, nici nu voiai să auzi de audiobooks, până când nu ți-am achiziționat eu "Cealaltă soră Bennet" scrisă de Janice Hadlow. După ce ai văzut că poți face și alte lucruri în timp ce asculți o poveste interesantă, ți-ai schimbat opinia. Dacă ne lăsăm dominați de frica pierderii locurilor de muncă, am putea pierde oportunitatea de a ne îmbunătăți, nu crezi? AI-ul cred că a fost creat pentru a ne ajuta, nu pentru a ne înlocui. Cine știe? Poate că va crea locuri de muncă în domenii de care nici nu am avut habar până acum.

-Of, Ioana! Mi-e teamă că în goana asta după oportunități pierdem din vedere esențialul, umanitatea și că va avea un impact atât economic, cât și social.

-Poate ar trebui să privești din altă perspectivă, AI-ul ajută la rezolvarea unor probleme complexe într-un timp scurt. Ai auzit de mașinile autonome care evită accidente și conduc mai sigur decât oamenii? Fac asta tot cu ajutorul algoritmilor AI. În medicină o mulțime de vieți au fost salvate tot datorită lor, deoarece au diagnosticat rapid cancerul. Elevii își pot face eseurile rapid prin intermediul inteligenței artificiale și astfel vor avea timp pentru viața lor socială. Știu ce gândești! Că nu vor rămâne cu nimic în minte dacă fac asta, dar te contrazic din nou. Îl vor citi și fiind mai relaxați, vor reține mai repede informațiile decât atunci când sunt obligați să facă lucruri care nu-i stimulează și nu le aduce vreo plăcere.

-Nu mă lua în seamă! Cu siguranță mă voi adapta, dar îmi trebuie puțin timp să mă obișnuiesc cu ideea. Asta nu înseamnă că nu voi prefera întotdeauna autenticitatea și scriitorii reali, dar voi încerca să nu mai fiu atât de vehementă în privința inteligenței artificiale -spun sorbind o gură de cafea.

-Cum spui tu, mami! Mie oricum mi-e indiferent, ți-am prezentat doar cum stau lucrurile -spune Ioana cu nepăsare.

    Mă uit la Ioana în timp ce părăsește bucătăria și îmi dau seama că a crescut, nu-mi pot impune propriile convingeri, nu i le pot influența, privește viața cu alți ochi, are argumente solide. Sunt mândră de ceea ce a devenit, dar în adâncul sufletului simt o umbră de tristețe că nimic nu va mai fi cum a fost, că ne vom lăsa manipulați de algoritmi și că inteligența artificială poate altera inteligența umană prin simplu fapt că va fi pusă în repaus. Dacă cineva rău intenționat va schimba algoritmii, societatea nu va fi în pericol? De unde știm că sistemele din care preiau informațiile acești algoritmi sunt corecte și nu vor perpetua prejudecăți care deja sunt existente în societate? Eu mi-am schimbat mentalități greșite prin simplul fapt că am citit anumite cărți care m-au făcut să văd și alte puncte de vedere. Dacă și generațiile viitoare ar putea vedea beneficiile cititului și câte emoții transmit autorii...

    Rămân în bucătărie, adâncită în propriile mele gânduri, sorbind din cafea și întrebându-mă spre ce viitor ne vom îndrepta. Ochii mi se abat spre cartea pe care o citeam, zâmbetul îmi revine și simt că trăiesc din nou. Asta e realitatea care-mi place!

Articol scris pentru proba nr. 2 din SuperBlog 2024, probă propusă de: Editura NICULESCU.