Da un interviu live pe platforma de recrutare StartJobs

Vorbeam zilele trecute cu un prieten din Ramnicu Valcea care era extrem de indignat dupa ce s-a intors de la un interviu din Bucuresti. A dat cel mai scurt interviu din viata lui (in doar 3 minute), iar la final a fost respins. Ce firma respectabila iti acorda atat de putin timp sa-ti prezinti competentele si abilitatile, sa vorbesti despre experienta ta, precum si despre motivele pentru care crezi ca te-ai incadra in cadrul firmei la care ai aplicat pentru un job? Oare aceasta firma nu e constienta ca oamenii din provincie irosesc timp, bani si energie ca sa se prezinte in fata lor? Chiar nu au auzit de platforma de recrutare online, StartJobs, care ofera posibilitatea angajatorilor sa intervieveze candidatii cu ajutorul Video Interviurilor Live? Este logic ca daca esti in cautare de locuri de munca Bucuresti, vrei sa ai oportunitatea de a da un interviu fara sa te coste enorm drumul, ca mai apoi sa ramai cu gustul amar ca in ciuda eforturilor facute de tine ai fost respins fara nici o explicatie. Bineinteles, ca te poti reorienta si sa aplici doar la firmele din zona ta, dar daca aspiri la altceva si vrei unul dintre acele joburi Bucuresti care crezi ca te vor ajuta sa progresezi? Pana la urma, ai nevoie doar de un calculator, conexiune la internet, o camera web, eventual un microfon si bineinteles atitudinea pe care ai fi avut-o si daca erai fata in fata cu angajatorul si care sa emane siguranta pe cunostintele tale si asta fara sa fiti perturbat de nimeni si de nimic din jur. Nu am dat un astfel de interviu, dar nici nu cred ca as simti vreo emotie, cum de altfel nu simt nici in fata potentialilor angajatori, pentru ca nu mi se pare nimic diferit in acest lucru. Poate tocmai increderea mea m-a recomandat si de aceea nu mi s-a intamplat sa fiu respinsa la vreun interviu.

Din punctul de vedere al canditatului mi se pare oarecum echitabila aceasta optiune, dar oare pentru angajator e diferit? Ma gandesc ca neincrederea, miciunile si ezitarile sunt tradate de mici gesturi: privirile in jos, pozitia corpului sau miscarile involuntare. Probabil spun asta pentru ca eu sunt o fire meticuloasa si sunt atenta la gesturile celor din jur.

Desi eman incredere, nu stiu insa daca in fata calculatorului, as putea avea exact aceasi atitudine, pentru ca mie imi place sa privesc omul in ochi ca sa vada ca spun adevarul si ca sunt sigura pe mine. In fata calculatorului, n-as sti daca sa privesc spre camera sau spre ecran, dar probabil pentru ca inca nu am fost pusa in fata acestui fapt... Mi-ar placea totusi sa incerc aceasta experienta, de ce sa nu recunosc!? Pana la urma nu trebuie sa ne opunem evolutiei si trebuie sa admitem ca nimic nu mai e asa cum ne era familiar, pana si copiii se joaca diferit fata de cum o faceam noi in copilarie si chiar daca ne placea mai mult inainte, invatam sa ne adaptam din mers...

Ce parere aveti despre acest tip de interviuri?